Sunt administratorul șef al sediului central Grafit Holding în Moldova, în orașul Chișinău. Zilnic, peste 280 de persoane vizitează oficiul nostru cu 9 etaje. Departamentul meu se ocupă de confortul procesului de muncă al întregii echipe, de odihna binemeritată în timpul pauzelor și de obținerea unor rezultate excelente la locul de muncă.

În esență, suntem responsabili de furnizarea neîntreruptă a oficiului central cu tot ceea ce este necesar: iluminare, reparații, achiziții, funcționarea corectă a tuturor căilor de comunicare, curățenia generală, organizarea de evenimente și, desigur, completarea stocurilor de cafea naturală pe care angajații noștri pur și simplu o adoră :)

Datorită faptului că am jucat tenis de masă profesional, am primit o ofertă de la 5 universități după terminarea școlii. Au vrut să joc tenis și să-i reprezint la Universiadă. Prin urmare, am ales Universitatea Politehnică. În primul rând, arhitectura părea o direcție interesantă și, în al doilea rând, eram un student modest, iar universitatea în acea perioadă oferea o bursă sportivă considerabilă.

Din păcate, am învățat până în anul 5 și am lăsat studiile. Vremurile erau dificile la sfârșitul anilor 90 și am încercat să mă apuc de afaceri. Din fericire, am reușit în această direcție și nu mi-am mai putut continua pe deplin studiile la o facultate atât de serioasă. În plus, pe atunci aveam deja un copil mic. Și am făcut o alegere în favoarea afacerii. Ce afacere, mă veți întreba? Un prieten mi-a propus, așa cum este la modă să spunem acum, să înființăm un startup și anume, un atelier de tâmplărie.

În primii ani, noi doi făceam aproape toată munca: transportarea, tăierea și descărcarea materialelor. Afacerea mergea bine și echipa noastră a crescut până la 20 de oameni. În esență, am confecționat ferestre pentru trenuri și am furnizat toate cele necesare pentru căile ferate moldovenești. Afacerea noastră a durat 8 ani până în momentul decăderii Gării Feroviare, oprind astfel comenzile. În general, până atunci eu însumi deja mă săturasem să fac una și aceeași în fiecare zi și am decis să caut ceva nou și interesant. După un timp, soarta m-a adus direct la Grafit.

Lucrez aici de 10 ani, adică aproape de la înființare, când tocmai se lansase startupul SovaMax. Un prieten apropiat a aflat că noua companie are nevoie de cineva care să facă toată treaba administrativă și a sugerat să-mi încerc norocul. Am stabilit o întrevedere cu directorul holdingului și am trecut interviul cu succes.

La acea vreme, erau doar 50 de persoane în echipa Grafit. Prin urmare, mă ocupam de sarcinile administrative, de HR și de completarea întregii documentații. Pe măsură ce compania a crescut și au apărut oficii noi, volumul de muncă a crescut și el și m-am concentrat exclusiv pe administrație. Ceea ce fac și până astăzi.

Îmi place meseria mea pentru că întotdeauna am o mulțime de sarcini care nu se repetă. Mi-e greu să fac una și aceeași în fiecare zi. De multe ori, sarcinile administrative apar brusc și acest lucru îmi crește adrenalina :)

De asemenea, lucrul meu este să găsesc oameni noi, să fac conexiunea cu ei și să organizez o eventuală colaborare. De exemplu, să găsesc într-un timp scurt un furnizor ideal de echipamente de birou cu un raport de preț/calitate avantajos și să negociez termenii favorabili de colaborare. Toate acestea îmbunătățesc enorm abilitățile organizaționale și nu te lasă să te plictisești.

Am început să joc tenis, evident, datorită părinților mei. Au vrut să mă trimită la un club sportiv și m-au adus la tenis de masă. Am încercat, mi-a plăcut, am început să joc. Cu alte cuvinte, dragoste la prima atingere :) Am început să joc la vârsta de 8 ani și până la 20 de ani am jucat profesional, câștigând premii în mod constant. În acea perioadă a vieții, nu-mi puteam imagina viața fără tenis.

Sunt Maestru Olimpic al Sportului, multiplu campion al Moldovei în perioada anilor 1993-1999. Am vrut să merg pe același drum, dar studiile și apoi apariția copilului m-au obligat cumva să-mi reconsider prioritățile de viață. Odată ce am început afacerea de care am vorbit mai sus, am încetat să joc tenis.

Pauza a fost foarte lungă! Am început să joc din nou practic anul acesta. Acum am 40 de ani, reiese că pauza mea cu tenisul de masă a durat cam 20 de ani.

Am început din nou pentru că am decis să fac fitness. Dar m-am gândit că, în loc să mă plictisesc să trag de fiare, aș prefera să fac ceea ce îmi place cu adevărat. Totul s-a întâmplat ca în copilărie: am venit, am jucat o dată, de două ori și m-am implicat din nou. Acum joc de 3-4 ori pe săptămână seara, când am timp liber.

Vă voi da câteva exemple. Avem doi băieți promițători care joacă în diferite cluburi europene, dar, din păcate, sunt încă departe de nivelul mondial. Mai este încă o jucătoare talentată - Sofia Polcanova, fiica antrenorului meu. La 15 ani a plecat în Austria, acum joacă în echipa națională a Austriei. Iată ea este prima din Europa și a 14-a rachetă din lume, iar acesta este cel mai bun rezultat al tenismenilor moldoveni originari din Moldova.

Prin anii 90, când jucam profesional, nu existau deloc campioni. Cel mai înalt titlu la acea vreme, probabil, l-am luat eu - locul 2 printre 300 de tineri din diferite țări la Campionatul Tricolor (au participat țările ale căror steag aveau 3 culori) în Italia, 1997. Toate medaliile mele de aur le-am câștigat acasă, la nivel național.

Sunt două avantaje principale: reacția și planificarea. În tenis, trebuie să iei mai multe decizii într-o secundă și sunt foarte multe decizii în timpul unui meci. Mă ajută în viața de zi cu zi, de exemplu, la volan. Pentru a ieși dintr-o situație imprevizibilă, trebuie să reacționezi cu viteza fulgerului. Iar stilul de viață activ mă ajută să planific lucrurile dinainte. Când jucam tenis, îmi făceam în avans o listă de sarcini pentru fiecare zi. La locul de muncă, este cam la fel.

Da, avem propriul nostru club - „TopCup". Nu am decis doar să dezvoltăm acest tip de sport, ci să-l reînviem. Am încetat să joc tenis acum 20 de ani și când m-am întors situația a devenit mult mai gravă. Îmi pare rău că băieții buni și talentați nu se pot dezvolta și nu pot participa la turneele mari, deoarece nu există condiții, antrenori și organizare normală. Prin urmare, am decis să creăm o academie de tenis de masă care să îndeplinească toate standardele europene: cele mai bune mese japoneze, marcaje laterale, aparate de aer condiționat, acoperire specială, lumină conform tuturor standardelor. Sunt sigur că vom reuși.

Cu plăcere. Știu cum să o fac și știu că este posibil. Nu văd niciun impediment :)