Istoria de succes a Alionei Corobceanu: project-managerul din cadrul proiectului de gestionare Gamaiun
Înainte de a se ocupa de integrarea şi dezvoltarea proiectelor de nivelul întregului holding, Aliona a reuşit să construiască o carieră în SUA, după care să revină în Moldova, să înceapă totul din nou şi să obţină succes remarcabil în cadrul Grafit Holding. Am aflat mai multe detalii despre experienţa ei peste hotare, acasă şi cum a reuşit să obţină rezultate excepţionale.
Unde ați făcut studiile și unde ați lucrat până a veni la Grafit?
Mi-am făcut studiile la liceul Gaudeamus, apoi la ASEM, facultatea de Business și Administrare. Când eram în anul doi, mi-au propus să merg în America în cadrul programului "Work and Travel". Pe atunci, era o tendință destul de populară printre studenți și chiar îmi doream să ajung în State. La drept vorbind, nu eram sigură dacă părinții aveau să-mi dea voie să zbor peste ocean, dar, după ce le-am spus despre ce e vorba, m-au susținut și chiar m-au ajutat financiar (în acea perioadă, participarea la program costa în jur de 3000$). Inițial, am plecat pe 3 luni, timp în care am lucrat, m-am distrat și am călătorit în voie. Știi senzația aia când trăiești un "American Dream" pe care îl vedeam doar în filme? Așa mă simțeam eu, aveam libertate, aveam bani și aveam acces la o viața de vis. Cele 3 luni planificate s-au transformat în 6 ani de experiență, cunoștințe noi, prieteni care au devenit familie și, cel mai important, de creștere personală. M-am schimbat radical ca personalitate, am devenit mai matură, am învățat să fiu independentă și încrezătoare în sine, am devenit total responsabilă de viața mea și de alegerile mele. Am crescut.
Ce ați făcut timp de 6 ani în State? A fost greu să vă integrați într-o țară complet străină?
Nu mi-a fost greu să mă integrez, mă consider o persoană pozitivă, deschisă și comunicabilă, și aceste caracteristici cred că m-au ajutat să mă adaptez situației și modului nou de viață destul de rapid. Așa cum plecasem în baza unui contract, am început să lucrez într-un supermarket. Primeam cam 250$ pentru 2 săptămâni și eram fericită. Lucram part time, de aceea mă angajasem și la un restaurant mexican, care îmi era în drum spre casă, în calitate de chelner. La restaurant mi-a prins bine faptul că în afara de limba engleză cunoșteam și limba spaniolă, o învățasem acasă din telenovele, oricât de straniu ar suna. Deși nu am studiat spaniola niciodată o vorbesc și scriu la perfecție. Am lucrat în aceasta rețea tot restul anilor care am trăit în SUA. Aici am învățat foarte multe despre responsabilitate, etică de muncă, despre relațiile cu clienții, despre fidelizarea clienților, despre comunicare și despre egalitate. În America, funcția care o detii nu conteaza, fie ești chelner fie manager fie proprietar, lucrezi cot la cot cu toată lumea. Acolo nu exista "că nu e job-ul meu să fac, sau să nu fac ceva", toți lucrează la un scop comun. Și da, în SUA: "Clientul are mereu dreptate" chiar dacă nu o are :) În afara de multă muncă am și călătorit, am vizitat cele mai mari orașe americane, precum Chicago, Miami, New Orleans, Washington DC, Orlando, Atlanta (nu am reușit New-York, ceea ce regret și acum). Am lucrat mult, m-am distrat, am savurat fiecare oportunitate pe care mi-o oferise viața.
De ce ați revenit acasă?
După 5 ani de viață în America, am reușit să îmi perfectez actele și să vin acasă în vizită. Necătând la faptul că eram bine stabilită în America: cu apartament, mașină, muncă și prieteni, am simțit acasă o liniște și siguranță emoțională despre care uitasem. Îmi lipsea căldura părinților, deși la acel moment nu conștientizam acest lucru. Timp de un an de zile, am mai zburat din America în Moldova și înapoi, până într-o zi când am decis să vând totul și să mă întorc definitiv acasă. Și de data asta am fost total susținută de părinți, lucru pentru care le mulțumesc. Consider că am luat din America tot de ce am avut nevoie, cel mai important lucru fiind experiența de a fi singură departe-n lume, unde unicul om pe care te poți baza ești TU.
Consider că am luat din America tot de ce am avut nevoie, cel mai important lucru fiind experiența de a fi singură departe-n lume, unde unicul om pe care te poți baza ești TU.
Cum ați făcut cunoștință cu Grafit Holding?
După ce m-am întors din State, m-am odihnit vreo 3 luni. Ritmul din ultimii 6 ani mă extenuase la maximum, de aceea mi-am permis luxul unei vacanțe mai lungi. După ce mi-am revenit, am mers la un interviu, iar al doilea a fost deja la Grafit și anume pentru proiectul SovaMax. Interviul meu a avut loc la o bucătărie mică, din motiv că nu era spațiu special dedicat pentru interviuri sau meetinguri. Pe atunci întregul proiect SovaMax era format din aproximativ 10-15 persoane. Mi-au plăcut condițiile de muncă, graficul, salariul destul de frumușel pe atunci, bonusurile din vânzări și alte beneficii. Suna destul de promițător, dar cel mai important era faptul că era ceea ce căutam, creat special pentru mine, aveam șansa să continui să comunic în engleză și spaniolă.

Cariera mea la Grafit a început în anul 2013, la acel moment eram 5 persoane în echipa de vânzări, eu reprezentant de vânzări pe piața spaniolă și portugheză. După trei luni de muncă, mi s-a acordat bonusul promis, ceea ce m-a motivat și mai mult. Am lucrat în departamentul de vânzări Sovamax timp de 6 ani și jumătate, trecând treptat prin funcțiile de Senior Sales, Team Leader, Sales Manager, Senior Sales Manager si Business Developer. Am căpătat o experiență complet diferită în comparație cu cea din America, dar la fel de semnificativă. Am avut marele noroc sa am ca manager și mentor cea mai profesionistă și minunată persoană, Cristina Vakre, de la care am învățat absolut totul ce ține de domeniul vânzări, management, inteligență emoțională și profesională.

În acest timp, am reușit să merg în deplasări la Frankfurt, Dortmund, Moscova, Bucuresti, Kiev, Bălți și Madrid. Călătoria de afaceri în Spania a fost cea mai deosebita, din moment ce dimineață am luat zborul spre Madrid, am mers la întâlnirea planificată, iar seara la cina eram deja acasă, așa un "Hop încolo, Hop încoace". Cel mai mult cu ce mă mândresc este ca am reușit sa motivez oameni din echipa mea să se dezvolte, sa creasca la nivel profesional, să fie ambitiosi și dedicati companiei, oameni care ulterior au devenit seniori și manageri în cadrul Grafit.
Acum lucrez la Gamaiun, de un an și jumătate, sunt cu totul alte procese, învăț lucruri noi de la oameni mega inteligenți și acumulez experiență nouă.
De ce Grafit? De ce lucrați aici de 8 ani deja?
La Grafit mereu am simțit o siguranță și încredere că lucrurile se fac corect, nici vorbă nu poate fi de cumetrism sau favoritism, toată lumea are șanse egale să se dezvolte pe plan profesional. Compania investește în angajați și căuta soluții pentru a ajuta la dezvoltarea fiecărui. Eu personal am participat la numeroase traininguri, achitate de către Grafit, cu speakeri de talie internațională, cum ar fi: Evghenii Kotov, Lorand Soares Szasz, Maxim Batirev, Brian Tracy, Michael Bang și alții.

Un aspect important îl are și stabilitatea financiară, cu fiecare treaptă în carieră crește și venitul fiecărui angajat. La fel mă inspiră tipul de management care îl promovăm la Grafit și anume un management deschis, respectuos și onest.
Ce hobby aveți?
Îmi place să călătoresc la nebunie. Dacă e să-mi spună cineva acum că mâine plecăm undeva mai departe de 30 km de Chișinău, încep imediat să-mi fac bagajul. Pe lângă orașele din America și cele văzute în deplasări, am mai vizitat Lisabona, Barcelona, Copenhaga, Amsterdam, Praga, Budapesta, insula Cipru și alte locații minunate de prin Europa. Am observat o diferență majoră dintre America și Europa, cea din urmă este mult, mult mai bogată în locuri istorice și locuri cu o natură deosebită. Nu mă opresc aici, am o listă mare în așteptare, îmi doresc foarte mult să merg la Sankt Petersburg, Moscova, Istanbul, Roma, Florența, insula Madeira, Cuba tot îmi stă în gând...poate ajung cumva și la New York
De ce credeți că oamenii pleacă din Moldova? Ce le lipsește aici? Ce trebuie să se schimbe pentru a reduce imigrația?
Pe lângă beneficiile și perspectivele materiale, oamenii vor să trăiască într-o societate diferită. Din păcate, avem un drum lung de parcurs înainte de a ajunge la mentalitatea europeană. Oamenii care pleacă și se întorc după un timp au deja o viziune diferită și cred că în 10-20 de ani acest lucru se va schimba, dar avem mult de lucru până atunci. Oamenii pleacă pentru a oferi o viață mai bună copiilor lor. Cunosc familii bogate care au plecat și ele. De ce? Din cauza societății. De aici trebuie să începem și sunt sigură că lucrurile se vor schimba. Cred că putem crea condiții pentru un trai mai ușor acasă pentru generațiile viitoare. Totul începe de la noi înșine, eu m-am întors și vreau să cred că particip la valul acela care ajută la schimbarea societății.
Urmăriți paginile noastre în social media: